miercuri, 30 aprilie 2014

Povestea de la stana



                 A fost sa fie sa ajung in w end-ul trecut la o stana. O stana de oi. Daca n-ati facut asta pana acum, trebuie bifata pe lista de aventuri a vietii voastre. Lasa-ti telefonul acasa, aduna o mana de oameni si plecati in aventura. N-am spus sa-ti lasi telefonul acasa pentru n-ai semnal acolo, ca ai , dar e mai mare pacatu' sa fi si acolo dependent de el.
                Inainte de a te imbarca spre stana, asigurate ca te-ai dotat cu tot ce trebuie. Si pentru ca esti roman, fa-o ca la carte frate (!) , nu asa. Adica, noi am cumparat tone de mici, nu pentru ca eram multi dar stii tu......sa fie :)), in portbagaj am facut loc pentru damigeana de vin, gratar si.........goooooo!
               Stana la care am ajuns noi, e undeva in Caras-Severin, cu masina ne-a fost permis dpdv al drumului, pana la un moment dat, apoi ne-am impartit din sarsanale, frateste si ne-am pus fundul in miscare, sus pe deal. In dreapta ta munti, in stanga vai, in fata poienite de flori, iar noi, dragii de noi, chititi pe bauta si rupti de foame. In ziua in care am mers noi la stana, se-ntampla o chestie, " masuratul oilor " ii zice. Mai precis, la stana cu pricina, se aduna oile in tarc, urmand mulsul lor. Cum fiecare baci are oile lui, dupa nebunia cu mulsul, urmeaza masuratul laptelui, astfel se stabileste cat lapte produc " fetele " lui tata, urmand ca mai apoi, la urmatoarele ture de muls, fiecare stie cat lapte ii revine, ba mai mult, i se dubleaza cantitatea la prima tura de muls si mai apoi isi intra in normal. O cocomarla de genul, in fine....nu stiu daca m-am facut inteleasa.
                 Recunosc, pana acum, n-am vazut tot procedeul mulsului. Si era mai mult decat minunat, daca ramaneam la acest nivel, sa-mi bag! Horror! Tu, cel care n-ai vazut, ca si mine, cum se mulge o oaie, nici sa nu te roada curiozitatea. Mananca-ti branza linistit/a acasa, ca e buna si nu-ti complica existenta, pe bune :)) N-am sa-ti detaliez, crede-ma.....o sa ma urasti toata viata:)). Am fost convinsa ca n-am sa mai pot manca, cat traiesc, branza. Dar mi-am propus si am zis, ca nu ma las eu asa usor, ce pana mea! Am dat delete in urmatoarele minute, la minunata imagine cu mulsul si uite-ma inca dornica de branza:)
                  In schimb, pentru oamenii care fac asta, toata stima, pe bune. Job-ul lor, acesta este. Sot, sotie, copil, mama,soacra, cu totii ajuta la treaba asta. Femeile alea, d-zeule.....au o asa viata! Bine, pentru ca asta e viata lor, de cand se stiu ele, li se pare absolut normal, tot ceea ce fac, mie.....mi s-a parut de domeniul fantasticului, sincer. Curge si banu din toata treaba asta, adevarat....dar sa-mi bag, ma vreau asa saraca dar fara oi, mama lor de oi:)). Dar inca o data, ma inclin in fata lor, pentru tot efortul depus.
                   Ceea ce a urmat, dupa ce toata lumea si-a terminat treaba.......a fost delicios. Mancarea a fost atat cat sa te lingi pe degete, apoi s-a stat la cate o sueta, langa cate o batranica sau batranel. stii tu, din aceia rupti din poveste. A fost fara fite, mofturi......fara oameni stricati de vreme:)
                                  
                                                              



































luni, 14 aprilie 2014

Obisnuiti cu obisnuinta......

                                                                        


                 
               Treaba asta cu obisnuinta exista de cand ne stim. Am acceptat-o fara prea multe comentarii pentru ca asa e.....obisnuit. Si cum azi, m-am trezit cu asta in cap, pe parcursul intregii zile mi-am urmarit obisnuintele mele. Evident ca-s multe. Unele sunt preluate de la cei de langa mine, altele sunt fix personale create din propriile porniri si mai am si dintre acelea, identice cu ale tale. Nu stiu daca as putea spune, ca ma scot din minti, e prea mult, privindu-le mai in amanunt, unele sunt de-a dreptul caraghioase, altele haioase....
                Ia o zi din viata ta si urmareste-o. De la cum te trezesti tu dimineata, zilnic la aceeasi ora, mananci covrigul ala cu mac sau ba, bei cafeaua si iti fumezi, clar tigara minunata, in cazul fumatorilor, mergi la job, apoi ajungi acasa, unde faci aceleasi chestii, la care imi permit sa adaug, obisnuite, iesi in oras, ajungi acasa, te pui la somn si a doua zi incepem ritualul din nou. Bine, in fiecare zi mai  apar si altele altfel si nu intotdeauna, dar cu certitudine obisnuitele, obisnuitelor raman forever.
                 Acum zi si tu, n-ai senzatia ca urmezi un scenariu? E aproape identic pentru toti, cu marunte schimbari, esentiale sau nu, dar cert este ca orice ar aparea in plus, lucrurile facute in mod obisnuit nu dispar. Mi s-a intamplat ca, in anumite momente, fie ele fericite sau triste, sa ma gandesc, ca sigur si precis fix la ora aia, exact in acel moment si altcineva pe lumea asta care simte exact la fel.  Iti dai seama, ar fi super misto, ca fix in momentul ala, sa poti vedea ruland ca un film, fix acea persoana, care face acelasi lucru ca tine, avand posibilitatea sa-i trimiti un mesaj, un fel de whatsapp, na...sa-i zici " ce faci ma omule, si tu? din nou?" :) Mda, am o imaginatie dusa spre extrema:), sa revenim la lucruri mai pamantesti, zic.
                  Asa.....ce-ar fi de maine sa nu mai repet o parte din toate lucrurile astea, vesnic prezente in viata mea? Oare as putea modifica ceva? Ia sa vedem. Care sunt o parte din lucrurile pe care le repet in fiecare zi? Pai, ma trezesc si cu ochii inca inchisi, il dragalesc pe Ralfi, apoi merg la baie, unde se intampla tot tacamul  necesar si util:), apoi imbracat si iesit afara cu Ralfi. Sa modific ceva aici? Mmmmm mmmnu! N-am cum. Nici la ordinea lucrurilor nu pot umbla. Pai, ce sa fac?! Sa nu ma mai trezesc? Sa-l chinui pe Ralfi si sa-l las in  pana mea sa tina pisulica, pana ii explodeaza vezica? :) Sau, sa-mi plesneasca mie?:)) Mmmnu, deci inceputul zilei l-am lamurit. Apoi daca ma gandesc la restul, ce ramane? Merg la job. La job, schimbam ceva? pai ce?:) Si uite, ca ajung la ora cand plec de la job spre casa. Pai nu ma mai duc acasa, na:) Rahat:) Stop! Probabil , acum cand scriu despre asta, pot sa-mi impun si sa modific din lucrurile obisnuite, dar de maine, revin la ele, bine mersi din......hai cu totii in cor sa zicem....o b i s n u i n t a. Deci, despre ce dracu vorbesc, de fapt?:) Hai, sa n-o mai zgudui, este clar ca acest scenariu al meu ramane neschimbat. Am zis la inceputul postarii ca nu ma enerveaza asta, bai (!) , pentru ca realizez ca voi face la fel pana la 70 de ani, chiar ma enerveaza. Ce viata, banala!:) Exagerez, stiu ca nu-i banala dar la fel de bine stiu ca-i plina de lucrurile astea obisnuite, repetate in nestire in fiecare zi. Dar, una peste alta, hai sa nu transformam obisnuinta in depententa. Dependenta da in altceva si e horror sa devii dependent....de orice. Am zis!
                      Cu o fantastica obisnuita, te salut cu mare drag........