Momente galbene

                    Am vizitat acum ceva timp, o familie de floarea soarelui. Am stat de vorba in cuvinte galbene despre numeroase lucruri. Familia sus amintita se numeste Galbiverd. Intotdeauna am crezut despre familiile de floarea soarelui ca-s mute. Ca nu fac altceva decat sa stea cu fata la soare si nu asteapta absolut nimic. Ca nu le pasa nici macar de ele. Daca atunci cand ajungi intre ele, astepti cateva minute si incerci sa le urmaresti, ai sa vezi. Vorbesc. Turuie in nestire. Sunt atat de nerabdatoare sa-ti povesteasca si sa afle despre noi, omuletii incat vorbele se suprapun unele peste altele. Usor, usor totul prinde contur si poti intelege ce spun. Am spus ca sunt vorbarete dar n-am spus cat de mult se respecta. Iti dai seama, exista si certuri dar trec si se uita. Cel mai mult m-a impresionat ca nu exista pic de ura intre ele. Au loc cu toatele pe bucatica lor de pamant. N-ai sa auzi niciodata de la ele " uite la aia, are parul mai galben ca al meu si daca tot il are asa, ia sa nu o las in rand cu mine, sa stea dracului in margine, sa moara mai repede decat mine " . Iti suna cumva cunoscut? Da, stiu...ca da. Si mai stiu ca spui, ca tu niciodata n-ai face asa ceva, daaaar totusi daca ai face, ai argumente domne(!), chiar serioase.......in rest, esti un om minunat care n-ar fi in stare sa smulga din pamant nici macar o floarea soarelui:)
                 Cu prima ocazie, du-te in vizita pe la ele. O sa razi cu atata pofta, ai sa vezi. Si apoi, ai sa inveti de la ele sa pretuiesti ceea ce ai, in liniste fara sa dai peste, sa nu urasti, pentru ca te-ai incarca negativ cu sentimente greu de dus in spate, sa faci loc in randul tau si tampitei sau tampitului care te-a enervat la culme mai alaltaieri si......sa traiesti frumos. Stim impreuna ca poti. Si poti..........frumos.