Mi-am miscat inima in piept.....cu sufletul la gura

             .........asta se-ntampla cand sunt fericita. Despre asta vreau sa vorbesc azi, despre fericirea aceea pe care uneori nu stii s-o definesti, s-o spui in cuvinte.

                      Nu stiu cum arata fericirea ta, nu-i stiu culoarea sau gustul dar stiu exact ca, iti misca inima in piept si tie asa cum mi se-ntampla mie. Si mai stiu ca deseori uitam sa fim fericiti, ca ne impotmolim in tot felul de tampenii si ne incarcam sufletul cu mii si mii de lucruri ciudate, pana ne sufocam cu ele, tocmai de aceea vreau sa vorbesc despre fericirea asta frumoasa care ne scapa, atat de des printre degete. Stiu si eu la fel cum stii si tu, ca lucrurile simple provoaca cel mai des fericire pura, dar pentru ca viata asta a noastra o traim intr-o  viteza nebuna, lucrurile astea simple trec pe langa noi neobservate. Asa ca, draga mea....dragul meu........opreste-te si fii fericit/a de cate ori poti. Te rog! Nu-mi spune ca n-ai motive, nu-mi spune. Ca ai! Simplu fapt ca suntem sanatosi si inca intregi la minte ar trebui sa ne faca fericiti :)

                       Ce-mi misca mie inima in piept? Sunt o mie si una de chestii....... de curand de exemplu,  am fost plecata intr-un loc minunat, loc despre care intotdeauna spun ca, Dumnezeu l-a creat special pentru mine si pentru el. Acest loc se afla la vreo 15 km de oras, iarba verde, pomi fructiferi, un mic riu in zona....... Mi-e greu sa-l descriu in cuvinte dar am sa pun cateva poze aici cu acest loc ca sa ma fac inteleasa. Totul in jur a ramas inverzit.....inca, e o priveliste de milioane. Cu frunzele alea cazute pe jos, se intind ca un covor nou nout prin toata padurea, linistea locului care calmeaza totul in tine, simti ca totul e al tau si numai al tau. Cerul, pamantul, mirosul ala de padure...... Si eram....cu baietii care fac parte din viata mea, baieti pe care ii iubesc neconditionat. Mi-am permis pentru cateva zile sa simt fericirea pana in maduva oaselor. Asa trebuie sa faci si tu. Chiar daca ai probleme, cine dracu nu are (?)....si eu am o groaza, probleme care-mi ingreuneaza mintea si sufletul dar le-am lasat la o parte pentru un moment. Ofera-ti .......liniste, intelegere, implinire, absolut, zbor, emotie, nebunie, vis, cantec ....ofera-le sufletului tau in primul rand, ca mai apoi sa le poti da mai departe, celui sau celei de langa tine......

                                                       

Priveste-te....ai devenit orice altceva, mai putin om.

                                                     

       
                Ma enerveaza la culme starea aia de greata si lehamite provocata de anumiti indivizi / individe, intalniti, ca vrei ca nu vrei, ca ai sau nu nevoie....pe planeta asta minunata. De fel, n-as fi vorbit aici despre lucruri gretosabile, doar ca la un moment dat, acum cateva zile, mi-a fost dat sa ma scarbesc cu totul de fiintele astea care au devenit adevarate hiene.  Si culmea, e plin de ele pe lumea asta.
               Am invatat sa le accept  in preajma mea, cu sfiala, e adevarat, dar le accept. Dar cand langa mine, sub ochii mei, musca, rup, sfasie, din omul de langa ei, innebunesc. Si o fac exact atunci cand omul respectiv este cazut cu totul la pamant, exact atunci cand are nevoie de o mana intinsa, de-o vorba...sare pe el cu disperare sa-l termine de tot.
               Spuneam ca, zilele astea am intalnit o astfel de hiena. O cunostinta buna, nu imi este atat de apropiata incat s-o numesc prietena, a cedat si e cazuta la pamant. Motivele nu le cunosc asa de bine, dar stiu ca-s lucruri adunate si a ajuns in momentul in care a renuntat sa mai lupte. Nu mai poate. Nu mai vrea....habar n-am ce se intampla in ea, cert este ca e facuta praf. Ei si langa ea, ca langa noi cu totii are parte de hienele astea despre care fac vorbire si care nu scapa nicio ocazie de a savura cate o bucatica de carne din ea. Stii ce ma scoate din toate mintile?! Hienei asteia nenorocite nici macar nu-i este foame incat sa-i gasesc, asa un mic motiv plauzibil la muscatura respectiva, nu. O face gratuit, asa...doar ca poate. E atat de greu sa-l ajutam pe cel de langa noi, atunci cand are cea mai mare nevoie? E de-al nostru, in pana mea. Si eu si tu am avut momente din astea critice in care am cedat si am zis ca ne bagam picioarele in tot si fie ce o fi,  fiinta asta, are nevoie de-o vorba blanda,de un gest curat, fara alte substraturi....pur si simplu are nevoie de noi oameni ca ea, oameni care sau ridicat si ei la randul lor din cazatura si au reusit sa mearga mai departe. Are nevoie de ajutor. De ce am renuntat la partea aceea sensibila din noi, hm? Ne-am dezumanizat, ceva de groaza! Uneori, ma sperie acest lucru, sincer. Ma sperie, de cate suntem noi oamenii in stare. De cate rautati. Si sunt convinsa ca inca n-am vazut nimic. Asta ma sperie cel mai mult, de fapt.
                  Dar pana atunci mai e un ...atunci. Incearca sa fii bun. Incearca sa intinzi mana si sa ridici de jos pe cel cazut. Ai sa vezi ca o sa-ti bucuri sufletul ajutand. Pentru toate astea nu ai nevoie de nu stiu ce efort. E nevoie doar de tine, 5 minunte de puritate. Atat.

                                                       
           



           

30 de placeri

     

                Cand a sunat de dimi alarma la telefon pentru trezire, as fi dat orice sa raman ghemuita in locusorul ala cald, adica domnu' pat. Maaaaaaaa daaaaaaa.....orice.:) Am tras de mine cu tot ce am putut si am iesit sa-l plimb pe Ralfi. Frig era, somn...inca imi era, asa ca am incercat sa ma gandesc numai la lucruri frumoase, lucruri care imi plac...........

                 1. Vara. Anotimpul asta imi place de mor. Daca as putea elimina toate celalalte anotimpuri, as face-o fara prea mari regrete.

                 2. Sofatu'.....sa conduc masina. Cu geamul deschis, pletele in vant, muzica tare, am zis taaaaaaare, viteza.....o idee peste normala si tras cu pofta dintr-o tigara.

                 3. Diminetile. Cu toate ca e un chin permanent ridicatul ala din pat, dar dupa......totul prinde contur. " Totul " , incepe o noua zi. Soarele isi incepe ziua, aerul dimineata parca e mai curat, celulele din mine sunt treze si zburdalnice, au forta pentru o alta zi.

                 4. Sa fiu copil din nou. Adica, sa ma comport fix ca o pustoaica de 17 ani, cu aproape tot ce cuprinde varsta asta si chiar o fac fara prea mari eforturi.:)

                 5. Tigara de dupa. De dupa.... ce o fi ea. De dupa o cearta zdravana, o zi tocmai care se termina, o fericire intensa, o portie de mancare, de dupa.......mai ales, de dupa!:)

                 6. Vama Veche. Cate nopti am trait pe melodiile lor! Sa nu mai vorbim de noptile pline de......tigara de dupa:)

                 7. Inghetata. De vanilie, cocos, pepene galben, alune....jdemii de feluri......

                 8. Mirosul de carti. Cartile alea vechi din biblioteca alor tai.

                  9. Painea prajita. Aia unsa cu unt.

                 10. Marea. Cand zic mare, clar zic Costinesti. Bine, marea in general dar Costinestiul are farmecul lui. E plin de momente traite acolo, in orice coltisor am cate o amintire care trezeste in mine diverse stari, de mult trecute, iar mirosul ala de mare, e miros de libertate. Totala.

                 11. Oamenii zambitori. Acei oameni care te incarca pozitiv.

                 12. Ninsoarea. Dar sa ne lamurim.....prima ninsoare din anul respectiv. Si daca ninge si cu fulgii aia mari ca-n filme, e perfect. Dar atat! S-o vad, s-o admir, sa ma minunez....si gata, sa treaca si sa fie cald :)
 
                 13. Cadourile. Alea neasteptate si marunte. Un ou kinder, o floare, un ceva....primite, asa......ascunse prin casa si descoperire pur si simplu.

                 14. Craciunul. In ziua de craciun, iti jur, am sentimentul ca totul e posibil.

                 15. Mirosul de iarba. Cea proaspat tunsa, are ceva-ul acela pe care nu-l pot descrie, cine place, are idee despre ce spun.

                 16. Cafeaua. Dar acea prima cafea de dimi. Ma incarca cu ce trebuie pentru ziua care tocmai urmeaza.

                  17. Zacutul. Acel zacut in pat, cu o portie de ce o fi de rontait, butonand la tv sau pc, sa dorm cu ochii deschisi.

                  18. Concediul. Sa pleci oriunde, dar sa pleci. Tot ce inseamna pregatitul acela pentru concediu, bagaje, intinerariu, drumul in sine pana la destinatie, tot.

                  19. Soarele. Sa stau ca o soparla la soare si sa ma bucur de el, imi incarca tot corpul cu energie.

                  20. Ploaia. Aia de vara. Sa ma plimb ca nebuna, udandu-ma pana pe sub piele.

                  21. Sa descopar. Orice. Ba chestiile care zac in mine, dar n-am avut inca habar, ba o carte buna, ba un om de calitate.....sunt atat de rari.

                 22. Inotul. Cateva ture de bazin imi elibereaza corpul si mintea de lucrurile uracioase.

                 23. Pastele. De cand ma stiu imi plac. Fie ele cu sapte mii de feluri de branzeturi, ori sos rosu, cu carne sau ba, in aproape toate felurile.

                 24. Vinul fiert. Si daca sorb din el langa o soba, unde tocmai se aud lemnele pocnind....e perfect.

                 25. Depeche Mode. Din liceu ii ador..................Enjoi the.....life, da? :)

                 26. Filmele. Alea care la final trezesc mii de chestii in mine.

                 27. Starea euforica. Cand un  lucru, o vorba, o fiinta, activeaza in mine tot la cote maxime, cand vreau sa zbor chiar daca stiu ca n-am nicio sansa.:)
 
                 28. Oul kinder. Jucaria din ou, de fapt. Stiu, stiu......am totusi 34 de ani.:)

                 29. Plimbarile. Fara o tinta sigura.......sa-mi plimb picioarele, sa priveasca ochiu' " lumea ".....

                 30. Sa rad. Mult. Zgomotos, pana ma doare stomacul.....starea aia de bine.....


          As putea continua in nestire....dar va las si pe voi sa completati lista daca vreti.....:)




           

Cu gandurile aruncate pe podea

               Vineri, ora 15. Ajung in sfarsit acasa. Toata ziua numai gandul asta l-am avut, sa ajung in casuta mea, unde e cald si miroase a levantica. Sa-mi arunc hainele, sa umplu cada cu apa si multa spuma si sa stau acolo. Fara cuvinte. Emotii. Sentimente. Egoism. Fericire. Bunatate. Fara pic de mine, doar liniste interioara si placerea apei in care zac. Sa apas tasta ''pause'', pentru o clipa.
                 Cu totii avem o tastatura in noi, una numai a noastra, ne-am nascut cu ea. E adevarat, exista o diferenta fata de cea de la propriul pc, dar gasesti si ceva taste existente si la cea din noi. De exemplu, tasta pause pe care eu am folosit-o, exista. M-am simtit al naibii de obosita, incat aveam nevoie de pauza totala. Cu totii simtitm nevoia asta. E firesc. Nu trebuie sa-ti propui aceasta pauza, s-o programezi. Mintea si corpul tau o sa hotarasca acest lucru intr-o zi in care simte ca trebuie sa se odihneasca. Sa se elibereze pentru o clipa de toate lucrurile care atarna in el.
                   M-am simtit ca puiutul acela care inca locuieste in oul nespart. Acolo, inautrul oului ii e cald si bine, n-are ganduri de niciunele, sta acolo ghemuit si profita de starea aia de liniste. Dupa alimentarea sufletului cu starea asta de liniste, am realizat ca imi lipseste o tasta de pe tastatura. Tasta " delete". Daca puteam sa folosesc si tasta asta, iti jur ca mi se instala o nesimtire de liniste, de nu-ti imaginezi...:) Sa am posibilitatea sa sterg definitiv cateva chestii facute in viata asta ?! Ohoooo, ce-as mai face asta. Pac...apasat butonul, pac, sters ce-am selectat. O sa-mi zici ca tu n-ai sterge nimic din viata ta, ca iti asumi tot ca.... Ok. Fiecare alege. Dar eu, dupa ce imi asum, dupa ce platesc pentru greseala sau lucrul uracios, vreau sa apas tasta delete. Sa se duca......tot invartindu-se. Sa fac spatiu in folder-ul D :). In fine....macar am reusit sa-mi aranjez tot ce este in mine, pe categorii. Muzica e la muzica, amintirile la locul lor, greutatile sunt si ele printr-un colt. N-am sa mentin ordinea asta, pentru ca, nu functionez intr-o ordine clara, programata.....si nici nu vreau!
                    Dar zi-mi, tu ai apasa pe delete, asa.......macar o data?

                                                             

613.632 ore.......

                                                                 

      Cum ar fi sa stii, exact si fix cat vei trai? Sa stii ca mai ai o ora, juma de ora, un minut de trait, hm? Initial, ai tendinta de a te grabi sa raspunzi ceva de genul, " pfoooooaaaa, pai daca as stii ca mai am o ora de trait, as face atatea, habar n-ai cate as face ". Prostii. N-ai face nimic. Te-ai panica asa de tare, incat ai scapa pe tine de frica. Prima reactie. Apoi, incet te-ai resemna. Si poate ai fi in stare sa faci si lucruri marete pentru sufletul tau si marunte pentru restul, sau.....Nu stiu. Cred. Zic si eu....
       Am vazut un film zilele astea " In Time " si tocmai despre asta e vorba. Filmul in sine nu e o capodopera, daaaaaaa nicio mare porcarie. Ideea in schimb, mi s-a parut misto. Fii atent/a la idee...... Procesul de imbatranire inceteaza la implinirea varstei de 25 de ani. Dupa, ai frumusel un ceas pe mana care iti ticaie la fiecare secunda, anuntandu-te cat mai ai de trait. Timpul, in societatea in care traiesti, inseamna tot. Viata, moneda de schimb, spaga, fericire, nebunie, tristete....tot, ti-am mai zis.:) Cu timp esti platit la job, tot cu timp iti cumperi casa, masina, femeie [:)], bine mai....si barbat, ca sa echilibram lucrurile:), cert este ca, timpul inseamna, cum ti-am mai zis, cam tot. Evident ca unii, detin puterea absoluta si au decenii care le ticaie pe mana, dar sa fim seriosi, o societate care vrem sa functioneze intr-un oarecare echilibru, nu neaparat corect, dar sa functioneze, trebuie sa existe si unii care sa detina controlul, apoi noi, restul care dam orice pentru un 24 de ore castigate in plus. Ce tare (!!), imagineaza-ti......." O cafea, va rog. Va costa 2 zile, d-na ", 48 de ore, mai exact. Vrei concediu? Pai ce sa-ti spun?! Vrei 7 zile la mare? 100 de zile te costa ( 2400 de ore)....si acum, gandeste-te putin, la timpul tau. De cate ori nu te-ai trezit zicand, " sa treaca in ma sa odata ziua asta de rahat, ca m-am saturat! " Ia uita-te la ceasul de la mana, cat iti arata? 3 ani ?? Rahat, pai o zi e un dar de la D-zeu, fiintelor. De precizat, exista si varianta de a imprumuta timp, de la prieten, vecin, ruda, catel, purcel....adica, hai sa ne mai destindem putin, ce naibii:) Si sa-ti reamintesc, sigur ai scapat ideea, parintii tai au ramas la varsta de 25 de ani. Tu, eu si restul avem 25 de ani. Ia fa acum, un exercitiu de imaginatie. Te certi cumplit cu maica ta, care are 25 de ani, atat cat ai si tu. La fel si taica tu. Aaaaaaaaaaa?! Niciun aaaaaa, ar fi ca dracu!!!! In cazul meu, sigur si precis ne paruiam de cateva ori pana acum, ca sa nu mai zic, ca-i trageam si o bataie zdravana, sa tina minte bine pe fiica sa, nu aaaaasaaaaaa:)
         Concluzionand, mi-ar place sa traiesc asa. Ar fi mai incitant. Valoriile s-ar schimba vis a vis de timp instantaneu. Titlul acestei postari e compus din cifre, ai vazut, da? Socotit, inseamna 70 de ani. Din anii astia, as da vreo cativa tatalui meu, bunicii mele, hai bine, dupa bataia zdravana, i-as da si lui maica mea. Imi plac sa cred, ca si tu ai darui cativa......cuiva. Sa nu mai spun, ca pe lumea asta sunt atatia oameni bolnavi, carora cateva mii de ore, le-ar darui timp si asta ar insemna sanatate. Si atunci da, tocmai pentru ca as putea sa fac toate astea, as alege sa traiesc asa.

Momente galbene

                    Am vizitat acum ceva timp, o familie de floarea soarelui. Am stat de vorba in cuvinte galbene despre numeroase lucruri. Familia sus amintita se numeste Galbiverd. Intotdeauna am crezut despre familiile de floarea soarelui ca-s mute. Ca nu fac altceva decat sa stea cu fata la soare si nu asteapta absolut nimic. Ca nu le pasa nici macar de ele. Daca atunci cand ajungi intre ele, astepti cateva minute si incerci sa le urmaresti, ai sa vezi. Vorbesc. Turuie in nestire. Sunt atat de nerabdatoare sa-ti povesteasca si sa afle despre noi, omuletii incat vorbele se suprapun unele peste altele. Usor, usor totul prinde contur si poti intelege ce spun. Am spus ca sunt vorbarete dar n-am spus cat de mult se respecta. Iti dai seama, exista si certuri dar trec si se uita. Cel mai mult m-a impresionat ca nu exista pic de ura intre ele. Au loc cu toatele pe bucatica lor de pamant. N-ai sa auzi niciodata de la ele " uite la aia, are parul mai galben ca al meu si daca tot il are asa, ia sa nu o las in rand cu mine, sa stea dracului in margine, sa moara mai repede decat mine " . Iti suna cumva cunoscut? Da, stiu...ca da. Si mai stiu ca spui, ca tu niciodata n-ai face asa ceva, daaaar totusi daca ai face, ai argumente domne(!), chiar serioase.......in rest, esti un om minunat care n-ar fi in stare sa smulga din pamant nici macar o floarea soarelui:)
                 Cu prima ocazie, du-te in vizita pe la ele. O sa razi cu atata pofta, ai sa vezi. Si apoi, ai sa inveti de la ele sa pretuiesti ceea ce ai, in liniste fara sa dai peste, sa nu urasti, pentru ca te-ai incarca negativ cu sentimente greu de dus in spate, sa faci loc in randul tau si tampitei sau tampitului care te-a enervat la culme mai alaltaieri si......sa traiesti frumos. Stim impreuna ca poti. Si poti..........frumos.

                                                 

Film si vin pe malul Dunarii

                       In sfarsit am ajuns la festivalul "Divanul Degustatorilor de Film si Arta Culinara" din Cetate. Planuiam acest lucru de mult timp dar in fiecare an ba uitam de el, ba pur si simplu aparea orice altceva care schima planurile.
                       Nici nu stiu ce sa spun mai intai despre nebunia asta de festival. Cand am ajuns acolo, am fost convinsa ca voi gasi mii de oameni misunand prin zona. Daaaa.... de unde. Initial m-a incercat acel sentiment, bai ce ma enerveaza astia ca nu au facut suficienta reclama, sa afle tot omu' despre ce e vorba. Apoi dupa nici juma' de ora, am priceput. Asta era farmecul. Ce e mult strica, stii si tu nu?! Nu iti imagina ca am fost eu si invitatii, au fost exact cati trebuie,ca sa zic asa:) Nici gol dar nici plin. Jumatatea paharului care iti da dreptul sa alegi daca sa-l umpli sau sa mai golesti din el:) Daca ma-ntrebi cand a trecut timpul, iti jur ca n-am cum sa-ti spun. Imagineaza-ti doar atat : un cabernet sec, dumnezeiesc de bun pe care il combini  seara de seara cu un film balcanic, privandu-l sub cerul liber, adauga  plaja de acolo, care iti da sentimentul ca esti in Vama, noptile petrecute pe malul Dunarii sau intins pe iarba, oamenii frumosi pe care ii ai alaturi si crede-ma, nu-ti vine sa mai inchizi ochisorii, ai vegeta in starea asta de bine, muuult. Stiu atat. Mi-a placut festivalul enorm si la anul am sa ma intorc in Portul Cetate sa visez sub cerul liber.
                          Heeei..am uitat. Neaparat de tras cu ochiu' la filmul croat Sonia si taurul (Sonja i bik). E o comedie draguta:) In rest ce sa zic, Doamne Ajuta:)
                   
                                                       

                           

Tu cu tine

                  Azi m -am trezit cu un sentiment tare bun. Si daca stau sa ma gandesc foarte bine, n-as avea motive extraordinare, dar in mine exalta fiecare celula in parte si nici nu stiu ce sa fac si cum sa fac numai sa nu dispara naibii sentimentul asta minunat. Stii si tu despre ce vorbesc, nu? De cate ori nu te-ai simtit al dracului de bine in pielea ta, hm? Hai, recunoaste, intr-o nicio alta piele nu-i mai bine ca in a ta. Chiar si atunci cand ai probleme si consideri ca nimic nu mai are sens. Ajungi acasa, te descalti frumusel la usa, te dezbraci de pielea de pe tine si o arunci sa zaca undeva si dupa ore bune de zacere totala, o iei de la capat, iti imbraci pielea aia care pe tot parcursul zilei mohorate ti-a atarnat pe tine ingrozitor de greu si pornesti spre noua zi increzator. Tot asa, sunt si acele momente, in care te simti extraordinar de bine cu tine, cand totul canta in tine, cand increderea e la cote maxime si esti in stare de aproape orice. Ei, atunci e cazul sa faci ceva memorabil, sa nu zaci. Sa indraznesti tot ceea ce de multe ori ai infranat in tine. Danseaza cu tine si lasa-te dus de val. Cine stie peste ce lucru minunat o sa dai.

                                                                                 
                                                                              W-end plin de lucruri minunate va doresc.

Alunecand pe cate un gand

           

                 Sssssssssssst. Inchide ochii. Pune-ti castile in urechi, asaza-te comod si...play. Asculta muzica si asculta-te printre randuri si pe tine. Te urmaresti? Ia-le usor. Sigur gasesti si tu ca si mine un imens amalgam de ganduri in tine. Ganduri transformate in vise trecute sau nu, idei viitoare despre care inca nici macar n-ai indraznit sa gandesti, planuri neinfaptuite dar atat de bine structurate incat acum cand te gandesti te intrebi cat de idiot/a ai fost ca nu le-ai pus in practica, tricoul ala pe care l-ai vazut acum o luna si nu l-ai mai cumparat pentru ca fie n-ai avut bani, fie ai uitat de el, promisiunile fata de sufletul tau ca vei face sau nu vei face acel ceva, gandul ca ti-e pofta sa bei o bere rece pe nisipul din Costinesti, ca ai inca o groaza de datorii neachitate, dar ca ce bine, cu acei bani ai fugit cateva zile undeva departe de tine si de casa. Stop! Termina cu  gandurile astea negre despre banii care inca iti lipsesc, pentru ca acum, iti e atat de bine ascultandu-te incat, da-le dracului de datorii si parca si versul din melodie iti urla in urechi acest lucru:) si uite cum amalgamul s-a linistit si se proportioneaza frumos, pe rand. In momentul asta plutesti. Si e atat de funny. Ai ocolit elegant toate celalalte ganduri urate si care ti-ar strica tot cheful si ai ajuns la gandurile alea cu gust de vara. Ramai acolo si joaca-te cu ele. Uite gandul ala cu marea. Domane, ce dor iti e de mare,asa-i? Anul asta n-am ajuns, fir-ar. N-am vrut. Nu te mai gandi de ce n-ai vrut, ala e un gand urat. Dar gandul frumos iti spune ca marea ti-a oferit atatea nebunii si atatea ganduri traite frumos acolo. Na, ca sa vezi, apare gandul la noaptea aia petrecuta cu prietenii, cu toti prietenii, in care nu era urma de egoism si rau din ala gratuit. Hopa....esti acasa cu gandul. In casa parinteasca. Doamne, ce minunat gand,asa-i? Ce bine e acasa. Ce dor ti-e de camera ta. O daaaa! Postere pe toti peretii. Mesaje scrise pe usa. Primul sarut. Prima tigara. Nopti de vise nebune traite in camera aia. Esti cu ai tai acasa. Ce bine e. Hm....Te opresti la acest gand mai mult si te tot joci cu el. Il invarti si-l sucesti pe toate partile. Pune-l usor langa tine, cat mai aproape, intre timp mai poti trage cu ochiul la el. Asa...S-a terminat muzica? Suna si telefonul. Draaaace. Pai mai ai atatea ganduri de gandit. In fine...te-ai rupt din vraja. Nu-i nimic, poate data viitoare nu mai uiti sa-ti pui telefonul pe silent.:)
                                           

             


             
                 

Zburdalnicele stelute

     

                           Acum cateva zile a fost ploaia de stele. Moment obligatoriu de urmarit si evident de sarbatorit. Zis si facut. Cumparat bautura, chestii de rontaiti si muuulte tigari. Am asteptat cuminte sa se faca ora 23 si am plecat usor,usor din casa spre...cer:). M-am asezat comod, intre timp am desfacut o cutie de bere,am aprins o tigara si privirile au fost indreptate spre cerul plin de stelute nebune,asteptand. Si se-ntampla ...pac,pac. Prima steluta,pe neasteptate,nici n-ai timp sa scoti un mic sunet de bucurie...ca s-a dus. Jucausa, nebunatica. Au fost multe nebune, care au fost.... pac,pac fara sa-ti dea ragazul de a gusta din momentul respectiv cum trebuie. Stii,ca la orgasmele alea care-s scurte,rapide si parca nu-s de fap, de te tot intrebi,a fost,n-a fost...rahat,a fost.:) Atat?! Pai mai vreeeau.:)

                           De la 23,30 si pana la 2 am vazut 36 de stele. In tot acest timp imaginatia a curs in voie si inevitabil m-am dus cu gandul la o alta planeta. Nu la extraterestii si chestii zapacite de genul. Mai rau.:) Imagineza-ti asa, un grup restrans de indivizi,pamanteni ca si noi de altfel, aia care ne conduc planeta asta, ca au descoperit ei, ca pe una din cele 10 planete,am zis 10 in raport de pozitia fata de Soare, exista una pe care poti bine mersi sa mergi nestingherit si s-o lalai la un cocktail. Vai, iti dai seama? Nemernicii, ce bine o duc.:) Cum ar fi, sa te intorci de la job, intr-o stare din aia de mare nechef de nimic si satul de tot, sa vrei sa te tot duuuci. Iti arunci cateva haine in rucsac si sa pleci dracului pe planeta ta. A ta si a unui numar foooarte restrans de indivizi. Nu tu blocuri, nu tu case, o intidere mare de apa, nisip fin si plin de flori. Si tu.:) Nu tu griji, nu tu stres,nu tu timp care iti zboara printre degete si constati ca n-ai facut aia si aia si cealalta. Si de fiecare data cand mergi acolo sa incerci sa-ti construiesti o lume a ta, total diferita ca cea de pe Pamant.
                              Dintre toate planetele, aleg Marte. Si asta pentru ca este cea mai cunoscuta, in sensul de studiata planeta a Sistemului Solar si sunt cateva mici lucrusoare care imi plac tare la planeta asta. Faptul ca s-a  descoperit un vulcat existent pe Marte, cel mai mare vulcan de altfel din Sistemul Solar, de trei ori mai inalt decat Everestul. Ca cerul are o culoare rozalie iar norii sunt de doua feluri, portocalii spre galben si albi. Dar ce imi place tare mult la planeta asta este durata anului, fiind aproape dubla fata de cea a noastra si cu anotimpuri similare cu cele terestre doar ca durata lor e aproape dubla. Deci, ce faci in concediu  la anul? Mergem putin pe Marte? :)